Dulceata din toporasi (viorele de padure)

Cum spunea și Clementina, mai greu cu culesul toporașilor minunați! 😉 Dar este exact exercițiul de stretching ce mi-a lipsit zilele astea de interdecție în sala de fitness😉 Chiar mi s-a relaxat musculatura spatelui, copaselor, feselor și brațelor! 😉 așa că am îmbinat utilul și plăcutul într-o ședință de cca. 60 minute în aer liber și nepoluat! O experiență plăcută și de repetat, că de acum tot apar floricele ce pot fi conservate în borcănașe minunate! 😉

Gata cu povestea să trecem la treabă! 😉

Florile se pun într-o strecorătoare se trec sub un jet de apă rece, apoi se pun într-un castron, se adaugă cca. 2 linguri de zahăr și zeama de la o lămâie.

Apoi se freacă ușor, atât cât să se înglobeze  zahărul și zeama de lămâie, ca să se obțină un lichid colorat, dar totodată să rămână și floricelele cât de cât întregi.

Pentru sirop, se pun la fiert într-un vas cu fundul gros, și oarecum special pentru dulceață și siropuri, zahărul și apa mineral, se dau la fiert la foc rapid cca. 10 minute, apoi la foc mic cca. 15 minute până ce se obține un sirop gros.

Apoi se adaugă florile de toporași aromatizate și se  mai lasă la fiert l foc micc, cca.10 minute până ce trece testul picăturii de dulceață! 😉 Adică pe o farfurie rece, se adaugă puțină dulceață, iar dacă aceasta nu curge și rămâne stabile, dulceața e gata.

Apoi se pune în borcănele mici, deoarece este o dulceață, așa mai de opulență și doar de gustibus.

Ce să va mai spun, are un gust catifelat și parfumat, aparte, merită să o încercați și savurați! 😉